Familia pământului bine lucrat de peste dig

Notele din carnet pălesc în fața caracterului de nota 10 pe care mulți copii din programul nostru Fondul de burse demonstrează că îl au. Notăm cu 10 îndârjirea lor de a demonstra că se poate, că dacă îți dorești să înveți poți parcurge zilnic chiar și 10 km pentru a-ți depăși condiția de copil provenit dintr-o familie defavorizată.

Așa gândesc și copiii familiei de 5 care trăiesc în comuna Girișul de Criș, în aval de dig. Drumul din sat și până la ei este lung și dificil de parcurs pentru un mijloc de transport în comun, chiar și pentru o mașină obișnuită. În schimb, odată ce îți faci curaj să urmezi drumul digului, în pustiul câmpiilor, în partea dreaptă zărești o gospodărie bine îngrijită, acolo unde se întinde un pământ bine lucrat. Semn că aici trăiesc oameni de bine care cunosc valoarea muncii și care clădesc în fiecare zi din puținul pe care îl au. 

Sunt 4 copii: Maria, Luca, Ionuț și Octavian care trăiesc cu mama lor. Ei sunt cei care iarna fac față gerului care le aduce roșul în obraji, care le ține mâinile strâns împreunate în drum spre casă. Tot ei sunt cei pe care vara îi lasă rumeni în obraji după câteva ore petrecute la muncit pământul în bătaia soarelui. Li se alătură eroina lor, mama. Cea care se mândrește cu fiecare în parte. Atunci când am întrebat-o cine este cel mai harnic sau care dintre copii îi sare cel mai mult în ajutor, mama n-a ezitat niciun minut în a ne răspunde: “Ei toți mă ajută.”

De 3 ani locuiesc într-o casă pe care au ridicat-o împreună, de la mic la mare. Mică e casa care-i găzduiește, mare e însă bucuria că o au și că au reușit să-și găsească locul fiecare. Într-o bucătărie și o cameră, 4 copii și o mamă zâmbesc de drag și bucurie de fiecare dată când despachetează haine și rechizite, încălțări și ghiozdane primite cu ajutorul vostru, al donatorilor noștri. 

Luca are 12 ani. Cu ochi obosiți de soarele de vară, așa l-am văzut ultima dată la începutul verii. Venea acasă de la școală, parcurgând acei 10 kilometri. Cu bicicleta, singura pe care cei 5 membri ai familiei o aveau pe atunci. Obosit? Nicidecum. Supărat pentru drumul lung în bătaia soarelui? Nu. Luca, asemeni celorlalți frați ai săi, nu vede un sacrificiu în a merge la școală, iar km pe care trebuie să-i parcurgă nu îi par un impediment. Așa cum nici munca de acasă din gospodărie nu-i este grea. Îl pasionează agricultura și îi place să muncească pământul din jurul casei împreună cu mama lui. Știe că roadele culese sunt și roadele muncii lui de până acum. 

Maria e mezina familiei. Are 10 ani și o pasiune incomensurabilă pentru rugby. A descoperit că-i este drag acest sport la școală la orele de educație fizică. A vrut să încerce și ea, a învățat regulile de-ndată și a reușit să ajungă printre cei mai buni; băieți și fete. În antiteză cu sportul care a cucerit-o pare să fie caracterul ei. E blândă și sensibilă. Dar cine spune că rugby-ul e doar pentru cei mai duri și nu-i de fete, trebuie să o cunoască pe Maria noastră. 

Ionuț știe ce vrea. Când se va face el “mare” vrea să devină instalator. Are 16 ani și își admiră fratele mai mare, pe Octavian, care lucrează ca instalator în Oradea. Se străduiește să învețe meseria de la fratele lui și știe exact ce va face după terminarea liceului. Va deveni instalator și își va construi o casă. Îndemânarea o are pentru a-și îndeplini ambele țeluri.

Octavian este cel mai mare. Are 18 ani și se simte norocos că a reușit prin intermediul colegiului la care învață să se angajeze la Compania de Apă Oradea. Îi place munca de instalator. Simte că și-a găsit vocația. Studiază, lucrează ca instalator, muncește pământul din gospodăria de acasă, iar când îi mai rămâne timp își ajută și vecinii. 

Cei 4 copii au în comun devotamentul pentru mama lor și dragul de Mirela. Nu puteam să omitem cel de-al 6-lea membru al familiei din Girișul de Criș. Mirela este răsfățata familiei. Își începe dimineața cu salutările copiilor, își continuă ziua în grija mamei care n-o lasă fără iarbă proaspătă. Mirela e liantul dintre cei 5. Îi ține la povești în jurul ei și în schimbul grijii pe care familia i-o poartă, le oferă lapte. Mirela nu e o oaie ca oricare alta, Mirela e parte din familie. 

O familie unită în care grija unul față de celălalt se consideră piatră de temelie. O familie greu încercată, dar care face față lipsurilor cu hărnicie și dorința copiilor de a învăța pentru a deveni oameni mari de nota 10. 

Familia Mirelei este doar una dintre cele pe care le sprijinim. De ce? Pentru că în programul Fondul de burse avem copii de 10, perseverenți, care fac față frigului, prejudecăților sau lipsurilor. Sunt copii care vor un viitor mai bun în care să fie mândri de realizările lor. Noi, Fundația Comunitară Oradea, vrem să îi vedem absolvenți de liceu, apoi în băncile facultății, și ulterior, oameni mari împliniți profesional și bucuroși că au ales să învețe. Susținem anual 45 de copii prin Fondul de burse, copii din județul Bihor, ce provin din familii defavorizate. Îi susținem cu câte o bursă de 1000 de Lei, bani din care le achiziționăm îmbrăcăminte, încălțăminte și rechizite. De ce? Pentru ca lipsurile să nu stea în calea viitorului de 10 pe care-l pot avea dacă aleg să învețe.

Susține-i și tu printr-o donație și ajută-ne să îi pregătim pentru școală pe cei 45 de copii din Fondul de Burse, un program prin care Fundația Comunitară Oradea combate abandonul școlar. Poți susține programul și cauza celor 45 de copii și la Swimathon Oradea 2022 accesând link-ul acesta. 

Autor: Beatrice Bungo

Foto credit: Remus Toderici